Produs Montan

...de la munte pe masa ta

Zmeură

 

Un nou producător a obținut mențiunea de calitate facultativă Produs montan

Zmeura este produsă în gospodăria proprie din județul Hunedoara.

Descărcați felicitareaDownload

 

UN VIS DEVENIT REALITATE - FERMA DE MĂGĂRIȚE

 

„Cea mai bună modalitate de a prezice viitorul este să-l creezi”

P.Drucker

            Sfârșit de septembrie: toamna coboară ușor, ușor, peste munți, peste dealuri și văi, natura se schimbă de la o zi la alta. Blând, soarele toamnei învăluie întreaga atmosferă. Miroase a toamnă în Oltenia de sub munte: merii încărcați se rup sub greutatea fructelor, nucile cad una după alta în iarba grasă, pădurile au căpătat nuanțe ruginii.... În acest ținut de basm, jos lângă drum, te privesc blând câteva animale gingașe și puii lor: ferma de măgărițe a domnului Rujan din Cacova Vâlcii.

            Din primăvară până toamna târziu, aceste animale simple pasc libere pe pășunile din munte. Nu necesită o îngrijire deosebită, dar au nevoie de atenția și dragostea stăpânului, de care se bucură din plin.

            Deși plecat în Spania din 2003, cu o afacere de succes, o fermă de caprine din rasa Celta Iberica, dragostea de țară și dorința de a se reîntoarce pe meleagurile natale l-au determinat să revină acasă. Acasă, la poalele munților Căpățânii, aproape de mânăstirea Jgheaburi, unde „timpul parcă a rămas pe loc...doar oamenii s-au dus...”. Cu eforturi proprii, în 2019 a construit un adăpost, a cumpărat măgărițe, unele din milă, fiind bătrâne, a așteptat răbdător primii pui, iar astăzi are 18 exemplare frumoase pe care le îngrijește cu mult drag. Experiența, abilitățile, dorința de a face ceva l-au determinat să pornească pe un drum nou: creșterea măgărițelor pentru lapte.

        Este o frumoasă zi de toamnă, acea zi mult așteptată în care soția și fiica domnului Rujan au reușit să revină în țară, după câteva încercări nereușite, datorate pandemiei. Susținut de familie, cu multe eforturi și, bineînțeles, multe piedici, deși la început de drum, domnul Rujan se mândrește cu afacerea sa.

Familia Rujan     

       

În poienile de sub munte este o liniște ancestrală, pe care nu o mai regăsești în alte locuri: munții în zare, acoperiți de nori albi, soarele care se pierde în pădurile ruginii, iarba încă verde, iar în depărtare se zărește o turmă de oi.......nimic mai frumos. Un decor de vis din care nu mai vrei să pleci!

            Pe drumul spre Mânăstirea Jgheaburi, o așezare monahală care-și merită numele, într-o pășune cu iarbă deasă, pasc liniștite măgărițele și puii lor. Ne apropiem încet, dar animalele sunt deosebit de prietenoase, în special cei mici. Normal, văzând dragostea cu care stăpânul le mângâie pe fiecare. Impresionant, cum rar întâlnești, dar ceva normal, firesc, pentru cei care iubesc animalele.

           

.

O parte din „cireada” de măgărițe

 

            De ce v-ați întors în țară, și de ce o fermă de măgărițe? Sunt primele întrebări puse domnului Rujan. Dorința de a reveni în țară a fost mai puternică decât orice, și, mai ales, dorința de reîntoarcere pe meleagurile natale, unde am petrecut cei mai frumoși ani ai vieții. De ce măgărițe? Pentru că iubesc aceste minunate animale și pentru faptul că laptele de măgărițe este recunoscut pentru proprietățile sale, benefice organismului uman.

Consumat din antichitate (Hipocrate, părintele medicinii, îi lăuda beneficiile), popular în Roma antică și folosit pentru proprietățile sale în medicină franceză până în sec.20, laptele de măgăriță este foarte apreciat astăzi, fiind apropiat de profilul nutrițional al laptelui matern.

Bogat în vitaminele A, B1, B2, B6, C, D, E, fără să conțină bacterii, laptele de măgăriță poate fi consumat în stare proaspătă. De asemenea, conține un nivel ridicat de Omega 3 și Omega 6 și puține grăsimi, mai puține decât laptele de vacă.

Beneficiile consumului de lapte de măgărițe sunt confirmate de studii științifice, fiind considerat un aliment medicament datorită valorii nutriționale și proprietăților terapeutice, contribuind la creșterea imunității și la tratarea afecțiunilor respiratorii. Și industria cosmetică folosește proprietățile acestui tip de lapte. Sunt doar câteva motive pentru care o activitate de acest fel poate fi considerată o afacere de nișă cu un viitor sigur.

Domnule Rujan, unde vă pot găsi cei care vor cei care doresc lapte de măgăriță? Ferma este în localitatea Stoenești, sat Piscu Mare, tel. 0772906294, facebook: Lapte de măgăriță Vâlcea.

Un început de drum frumos, cu multă dăruire, cu frustrări dar și cu bucurii. Succes în afacere și spor în toate, domnule Rujan!

 

Consilier superior,

Nicoleta Belu,

Oficiul de Dezvoltare Montană Băile Olănești, Vâlcea

O VIAȚĂ DEDICATĂ ARTEI POPULARE AUTENTICE,   UN DESTIN ȚESUT PE „ FIR DE BORANGIC”

 

 

Într-o splendidă zi de Gustar pășeam discret într-un loc unde se contopesc ,,trecutul, prezentul și viitorul”  – atelierul doamnei Cristina Niculescu, „BORANGIC NICULESCU”, comuna Stoenești, jud. Vâlcea. Războaie vechi de țesut, femei care coseau și, într-un colț, d-na Niculescu care-și ajuta fiica să descâlcescă ițele încurcate ale unui război de țesut vechi de 100 de ani.

Deși ne cunoaștem „din totdeauna”, nu știam POVESTEA.... astăzi am aflat-o.

 

O poveste de succes transmisă pe linie maternă -bunică, mamă, fiică și tot așa în viitor-

Familia Niculescu(vezi foto), este o familie frumoasă, de oameni harnici, cu rădăcini adânci în localitatea Stoenești, jud Vâlcea.

 

De peste 28 de ani, dna Niculescu păstrează vie arta populară românească, având drept exemplu mama domniei-sale care a lucrat ani în șir la Arta populară. Un drum lung, greu, cu multe obstacole, dar pe cât de greu, pe atât de frumos, în care a avut alături familia și dorința de a lăsa ceva deosebit în urmă tot familiei, celor două fiice și nepoatelor. A început cu țesături „pe roșu” și apoi s-a gândit să crească viermi de mătase. Vâlceanca este singura din țară care crește viermi de mătase și transformă astfel borangicul în adevărate opere de artă vestimentară, păstrând tradițiile și obiceiurile locului.

„Drumul borangicului – Drumul mătăsii”

Tot ce iese din mâinile d-nei Niculescu și a ajutoarelor sale presupune migală, iscusință, dedicare, răbdare, multă muncă și bineînțeles, mult suflet - într-un cuvânt „artă autentică”. Totul sub ochii celor care vor să vadă. Și, bineînțeles, au ce vedea. Un drum lung, care începe cu creșterea viermilor de mătase și se finalizează în artă vestimentară și nu numai: costume populare, ii din borangic și din pânză de casă, ii brodate, brâie, bete, ștergare din borangic și ștergare artizanale, ornamente, etc.

Dna Niculescu, cu ochii la lucrătura de mână, ne dezvăluie ,, drumul borangicului”: ......ouăle de viermi de mătase sunt îngrijite timp de 40 de zile până ajung la maturitate, la stadiul de gogoașă. În acest moment de evoluție, gogoșile de mătase se deșiră fir cu fir, fiecare în parte, se obține firul de borangic, care apoi cu iscusință va fi tors și țesut în război. Pânza de borangic este apoi croită, cusută, brodată și transformată în obiecte vestimentare de o rară frumusețe.

 Dna Cristina Niculescu, țesând la un război vechi de peste 100 de ani

 

Toate uneltele de lucru, toate războaiele tradiționale achiziționate pe parcursul celor peste două decenii de activitate își au propria istorie și toate sunt funcționale - războaie cu suveică zburătoare, războaie pentru pânză de casă, războaie pentru borangic, războaie pentru bete și un război pentru brâie.

           Război de țesut tradițional

 

Atelierul de borangic al dnei Niculescu este singurul din România unde se mai produce această mătase de calitate. Sunt impresionată de tot ce văd, la fiecare în parte, țesături, cusături, obiecte vestimentare care se desăvârșesc treptat, treptat, sub ochii mei.  Într-un  colț, o parte din doamnele prezente în atelier s-au organizat ad-hoc într-o mică șezătoare și cos motive tradiționale românești.

Apoi, totul se mută  în magazinul de prezentare, unde rămâi pur și simplu impresionat de ceea ce vezi: ii cusute și brodate, recunoscute în toată lumea, costume populare autentice, diverse obiecte vestimentare din borangic..... nu știi unde să te mai uiți mai repede, totul încântă privirea, ....o vreau și pe asta, și pe asta, și pe asta, Doamne cum arată asta! Din păcate, o familie a intrat în atelierul de lucru. Dna Niculescu trebuie să-i întâmpine. Altfel am fi continuat ore în șir.

Un singur lucru este cert. Cu astfel de oameni ne vom asigura viitorul ca națiune. Tradiția merge mai departe, iar identitatea națională nu se va pierde. Avem datoria să păstrăm și să valorificăm acea bogăție inestimabilă a poporului român numită „patrimoniu cultural material și imaterial”.

 

Consilier superior,

Nicoleta Belu,

Oficiul de Dezvoltare Montană Băile Olănești, Vâlcea

Euromontana -  Asociația europeană a zonei montane despre produsele montane din România 

Duminică, 26.07.2020, la inițiativa Oficiului de Dezvoltare Montană Vintileasca, cu sprijinul Salvamont Vrancea, a Primăriei Vintileasca, precum și a câtorva voluntari,  s-a reușit strângerea a zeci de saci cu deșeuri “uitate” de turiști grăbiți și localnici.

Constituirea primei Asociații dedicată zonei montane  (preluare de pe sit-ul MADR)

Secretarii de stat Emil Dumitru și Aurel Simion au participat în data de 23 iulie la întâlnirea de lucru cu reprezentanții zonei montane. La întâlnire au luat parte subsecretarul de stat Conf. Avram Fițiu, directori și experți din cadrul MADR și ANZM.

Întâlnirea a vizat constituirea Asociației Produs Montan, prima asociație a producătorilor din zona montană, producători care au obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate “produs montan”. Asociația cuprinde șase membri fondatori, care produc și comercializează produse ce beneficiază de mențiunea de calitate Produs Montan.

În prezent, Registrul Național al Produselor Montane cuprinde 255 de producători ce dețin 1021 de produse care au obținut mențiunea de calitate Produs Montan, toate regăsindu-se pe site-ul www.produsmontan.ro și în aplicația Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC).

Evenimentul a constituit un factor de încredere pe care producătorii îl acordă schemei de calitate produs montan și a creat, totodată, premisele pentru dezvoltarea asociației prin posibilitatea de accesare a pieței europene, dar și de accesare a fondurilor destinate produselor certificate pe o schemă de calitate.

Conducerea MADR a subliniat rolul esențial al organizării în forme asociative, punctând avantajele acesteia precum: facilitarea desfacerii produselor în marile rețele comerciale, putere de negociere sporită, consolidarea poziției în lanțul de aprovizionare cu alimente, asistență tehnică oferită membrilor.

Secretarul de Stat Aurel Simion i-a felicitat pe membrii asociației pentru această inițiativă importantă în dezvoltarea activității lor, îndemnându-i să-și conserve brandul pentru a-și proteja produsele.

Secretarul de stat Emil Dumitru i-a informat pe particianți despre stadiul elaborării Planului Național Strategic și a prezentat beneficiile accesării submăsurii 4.2 “Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare de peste 12 milioane de euro. Oficialul a relevat necesitatea unor măsuri care să genereze valoare adăugată și impact economic pentru locuitorii zonelor montane.

Subsecretarul de stat Avram Fițiu le-a adus la cunoștință celor prezenți că, pentru dezvoltarea zonei montane, Ministerul a efectuat un demers prin transmiterea unei adrese de informare către toate Primăriile cu privire la politicile și viziunea MADR pentru progresul locuitorilor din zonelor de munte. Totodată, subsecretarul de stat a afirmat că populația, cât și autoritățile publice au datoria de a apăra patrimoniul cultural și de a duce mai departe valorile naționale.

Conducerea Ministerului a reiterat importanța educației alimentare în școli pentru promovarea consumului de produse autohtone. Consumând produse locale, îndeosebi preparate montane, contribuim la menținerea activităților agricole tradiționale în zona montană, la dezvoltarea gospodăriilor montane, precum și la menținerea populației în zonele de munte.

BISTRITANEWS -CRAMA JELNA

Agro-inteligența

 

INVRANCEA

Strugurii cramei Jelna singurii din Romania care au obținut denumirea calitativa de produs montan

Crama Jelna – singura cramă care a dobândit mențiunea de calitate „produs montan” pentru strugurii cultivați

Crama Jelna a primit mențiunea de calitate „produs montan“ pentru strugurii cultivați | ObservatorBN

 

Agenția Națională a Zonei Montane a acordat în județul Harghita unui număr de 9 producători mențiune de calitate pentru 76 de produse de ceea mai buna calitate, obținute și procesate în zona montană.

legătură către articolul din revista Ferma

 

Promovarea fermei Jiancom în revista de specialitate FERMA

În oraşul Horezu, din  Vâlcea,  în rând  cu  magazinele ce vând vestita ceramică ce stă sub semnul  cocoșului (perenitate românească autentică) există un  magazin cu totul deosebit numit:

„Stâna de Vaideeni. Noi mâncăm sănătos. Voi?”.

 Proprietarul, ŞTEFAN BĂLUŢĂ are 29 de ani şi a absolvit Agromontanologie la Universitatea din Sibiu, dar s-a întors să trăiască şi să muncească acasă, la Vaideeni. Provine dintr-o familie de crescători de ovine, din tată-n fiu, pe care îl  ilustrează în portul şi obiceiurile strămoşilor lui păstori. „Tata se ocupă de animale, mama face produsele, iar eu şi soţia ne ocupăm de magazin şi de comenzile de produse”,

Produsele cu mențiunea de PRODUS MONTAN, le duce oamenilor direct la uşă, tot ce vinde în magazinul din Horezu şi la aceleaşi preţuri, fără vreun comision, iar livrarea produselor este gratuită. Preia comenzi prin telefon, e-mail sau pe Facebook.

Magazinul l-au deschis în 2017 şi au început cu brânzeturi, apoi au adus şi alte produse, toate din zonă. „Am început cu telemea de oaie şi caşcaval de vacă simplu şi afumat. Apoi am continuat cu branza de burduf, tot un produs pe care îl făceau ai noştri la munte”, spune  Ştefan Băluţă.

Procesează zilnic cca. 400 - 450 de litri de lapte doar din ferma proprie. ,,Telemeaua de Vaideeni seamănă mult cu cea de Sibiu, dar gustul special al brânzei de Vaideeni, este dat de flora de pe pajiştile noastre din zona montană”, adaugă fermierul vâlcean.

Ştefan Băluţă are rasă de oi Ţurcană,  vaci Bălţată Românească şi Brună, şi capre metise de Carpatină cu Saanen.

Este mândru de poezia sa din magazin:

„Suntem la poale de Carpaţi,

Din tată-n fiu păstori.
Şi vă primim ca nişte fraţi
Când sunteţi călători.
Avem lapte şi smântână
Şi brânza cea mai bună.
Noi vă poftim ca să gustaţi

Produse de la stână.” 

 

           

fotografii preluate de pa pagina de socializare  

stanadevaideeni

Poftă bună!

link articol  revista FERMA  

Agenția Națională a Zonei Montane
© 2022 produsmontan.ro. Toate drepturile rezervate. Powered by webinspire.ro
phone-handsetchevron-down